Odată cu industrializarea, sistemul modei și-a schimbat modul de abordare. Sistemele de confecționare au fost dezvoltate pentru capacitatea de producere în masă. Deci, hainele și materialele textile au devenit ceva ușor de cumpărat, fapt ce a condus la îmbrăcăminte ieftină, prea accesibilă și practici nesustenabile. Modei îi lipsește un model de afaceri care să diminueze daunele aduse mediului. Oamenii depreciază, din ce în ce mai mult, hainele. S-a ajuns la această depreciere pentru că populația tinde să cumpere foarte multă îmbrăcăminte în serie. Ce este cu această îmbrăcăminte în serie, de masă? Industria modei a înțeles dorințele consumatorului: preț mic și timp de așteptare scurt. Între aceste două condiții, s-au dezvoltat practici care nu rimează cu eticitatea. Astfel, brandurile de tip mass market au început să producă din ce în ce mai mult. La aceste cantități mari, personalizarea îmbrăcămintei este aproape imposibilă. Deci, de obicei, modelele sunt obișnuite, simple și confecționate în moduri adaptate producției în cantități mari.
Din fericire, pe această piață, consumatorul a început să își schimbe dorințele, îndreptându-și atenția spre articole personalizate, care oferă o potrivire mai bună a mărimii, dar și un design compatibil cu purtătorul. Această strategie de personalizare în masă este adoptată și de industria electronicelor, computerelor și automobilelor. Din păcate, costurile unitare sunt mai ridicate, eficiența este pusă în pericol, iar timpul confecționării articolelor personalizare este mai mare. Este dificil ca un brand local sau de dimensiuni reduse să concureze cu moda de masă cu ale sale modele standard, dar care a reușit să capteze piața de consum. De ce? Pentru că oamenii încă nu investesc timp pentru educația lor despre îmbrăcăminte, modă sau dorința de a afla ce se întâmplă în spatele marilor branduri de masă.
Îmbrăcămintea personalizată, pe comandă, implică atașamentul direct dintre client și piesa pe care o comandă, dar și dezvoltarea fidelității pentru astfel de branduri. În procesul de creație, clientul este pus în postura unui asistent de designer, metaforic vorbind. Astfel, clientul experimentează un sentiment de apartenență. Această relație pozitivă reușește să capteze atenția, iar clientul este atașat de produsul comandat pentru o perioadă mult mai mare de timp.
Deoarece tehnologia își dezvăluie din ce în ce mai multe nuanțe, moda încearcă să își dezvolte modele noi de business axate pe digitalizare. Pentru viitor, se preconizează o experiență digitală de personalizare a pieselor cumpărate, prin metode 3D de scanare a corpului, la care se intervine cu tehnologiile de prototipare digitală; totul pentru satisfacția asigurată a clientului. Centrarea pe client, nu pe produs reprezintă un pas important care se bazează pe conexiunea utilizator – producător. Printr-un model de producție personalizată, se minimizează excesul de producție, iar clienții mulțumiți își continuă, de foarte multe ori, achizițiile de la același brand și nu migrează spre alte alternative. Din momentul în care oamenii vor experimenta beneficiile purtării unor haine făcute special pentru ei, va fi dificilă întoarcerea spre brandurile de masă.
O dovadă că lucrurile se îndreaptă spre personalizare în modă este constituită de felul în care sunt personalizate bijuteriile direct de clienții lor. Sunt implicați și pot să își proiecteze propriile produse, fapt ce se va întâmpla și în privința hainelor, din ce în ce mai mult. Fabricarea la cerere este un model de producție în care produsele sunt fabricate numai atunci când sunt necesare. În industria modei, acest lucru este numit și la comandă. Marile branduri și-au arătat interesul să încorporeze personalizarea în afacerile lor: Levi Strauss, Nike, Adidas, Puma sau Ralph Lauren. Producția la comandă a devenit și mai influentă în ultimii ani, pe măsură ce designerii caută să își reorienteze modelele de afaceri și să plaseze atât etica, cât și economia în fruntea listei de priorități.
În concluzie, moda se îndreaptă glorios, considerăm noi, spre practici mai aproape de sustenabilitate, cu ajutorul digitalizării, dar și prin alte strategii. Oamenii încep să învețe despre principiile etice, despre tot ce i-a transformat în victimele consumerismului, având destul timp în care să își gândească noile priorități.
